Jurnal deschis

Hm...ce grele sunt inceputurile...nu de alta, dar am mai blogarit si inainte...si nu stiu de ce, dar m-am plictisit destul de repede...poate pentru ca era un blog doar pentru mine...nu mai bine imi tineam un jurnal? era much safer :))


Ma gandeam ce sa scriu asa mai..."destept"...si nu prea imi straluceste nici o idee semeata in creieri...Tin minte ca atunci cand eram mai mica si...mai putin implicata in chestiile de oameni mari, ideile imi veneau mult mai usor. Aveam la un momentdat o inclinatie spre scris..zic eu...dar s-a pierdut undeva pe parcurs, intre factura de la RDS si cea de la EON. Atunci nu aveam griji din astea. Si ma puteam concentra mai mult la partea.."ireala" a vietii. De multe ori si acum mai fug in coltisorul ala al meu in care lumea e asa cum vreau eu. Scenariul e scris de mine, actorii ma asculta fara sa clipeasca, iar daca ceva nu merge bine, pot sa dau "undo". Dar revin...ca trebuie, ca nu mai sunt mica si nu mai am voie sa ma ascund de fiecare data cand nu imi place ceva.


Vorbeam zilele trecute la telefon cu un prieten despre...evolutia lumii :) El imi zicesa ca se uita la Grey's Anathomy pe TVR si ca asteapta in fiecare saptamana care un episod nou. Eu i-am propus sa se uite pe vplay, unde va gasi toate sezoanele cu toate episoadele, iar daca e perseverent, poate sa le vada intr-o saptamana pe toate. Fratele meu, parca l-am pus sa omoare virgine cu pietre! Asa a sarit cu gura pe mine. "Ca nu mai stiu ce inseamna bucuriile vietii, ca vreau sa vad totul intr-o saptamana si pana la urma de ce, ca nu stiu sa ma mai bucur de micile placeri ale vietii". Instinctul meu primar a fost acela de a-l numi MOS. Cum adica sa te uiti pe TVR la un serial care difuzeaza cate un episod pe saptamana? Si gandindu-ma...nu stiu poate are dreptate..dar, eu nu mai am rabdarea aia de a astepta. Daca pot sa am ceva acum, why not? De ce sa astept? In general ma plictisesc destul de repede, asa ca risc sa nu imi mai placa atunci cand am ce vreau. Pana la urma train in "secolul vitezei", nu? Nu cred ca ii zice asa datorita melcismului cu care se misca lucrurile. Si ar fi dragut sa ne adaptam si noi... Si ca un bun exemplu il am pe  omniprezentul Facebook. Acum stiu ce face si tanti Leana din Potroacele. Cand merge cu vacile la camp, da repede un check in, si tag-uieste repede toate vacine din turma...Inainte, trebuia sa aflu din vorba in vorba unde e mai sus mentionata Leana. Si poate o parte mica a informatiei se pierdea pe drum, sau se distorsiona(asta depindea de "spunator").Acum cel putin informatiile ajung..la timp...reale. Oare ne place asta sau..suntem toti implicati atat de adanc in facebook-uiala asta ca nu mai stim de noi?